Micutul val ratacit

“Va veni un moment in care nu iti va mai aparea nicio intrebare si nu va mai fi nevoie de niciun raspuns” Mooji
A fost odata ca niciodata un micut val care ajunsese obosit si nelinistit, satul de permanentul du-te-vino intre orizont si tarm. Intr-o buna zi, auzi de un Mare Ocean unde nu se rataceste permanent in voia mareelor, unde totul este linistit si plin de iubire. Atunci, in el se trezi o dorinta imensa de a gasi acest loc minunat – insa nu stia de unde sa inceapa.
“Tu stii drumul catre Marele Ocean? “ le intreba el pe celalalte valuri care treceau prin preajma. Unul dintre ele, un Batran incarcat cu alge, ii spuse: “Am auzit de acest Ocean, dar e foarte departe si ti-ar lua multe vieti sa ajungi la el”.
Un alt val bolborosi: “ Am auzit ca daca suntem valuri cuminti si ascultatoare si daca ne traim vietile foarte foarte corect, dupa ce murim, o sa ajungem in Marele Ocean”.
“Va amagiti cu totii, nu exista asa un Ocean”, adauga cinic un val care trecea rostogolindu-se.
“Hei! Vino cu mine!” ii striga un val proaspat, pe un ton prietenos. “Stiu un val intelept care chiar a fost la Marele Ocean si il cunoaste foarte bine. Am sa ti-l prezint!” Si, astfel, pornira la drum.
Cand plecau, alt val bombani: “Copii zapaciti! De ce va risipiti energia cautand un loc imaginar? De ce nu va multumiti cu ce aveti?”
In scurt timp, cele doua valuri ajunsera acasa la valul intelept. “Te rog, valule intelept, poti sa imi arati Marele Ocean?” il implora micutul val.
Valul intelept incepu sa rada in hohote, improscand cu spuma suprafata apei. “Tu ce iti inchipui ca este Marele Ocean, copile?”
“Am auzit ca este un loc minunat, plin de frumusete si bucurie, unde exista iubire si pacea domneste vesnic”, tremura intimidat micutul val.
Valul cel intelept rase din nou. “Tu cauti Marele Ocean, micutul meu prieten, dar tu esti Oceanul insusi! Cat de amuzant este sa nu iti dai seama!”
Aceasta il facu pe micutul val sa se simta si mai confuz si putin trist. “Dar cum se poate asa ceva? Eu nu vad niciun ocean. Tot ce vad sunt valuri, valuri si iar valuri!”
“Asta pentru ca tu crezi ca esti un val”, ii spuse zambind valul cel intelept.
La acestea, micutul val se repezi frustrat intr-o stanca din apropiere. “Nu inteleg nimic din ce spui! Poti sa imi arati Marele Ocean, da sau nu?” insista el nerabdator.
“Bine, bine, micul meu prieten hotarat”, ii spuse valul intelept, “dar inainte sa iti arat, te superi daca te scufunzi putin sa imi masezi picioarele, ca ma dor?”. Micutul val se scufunda….si disparu ca val.
In acel moment descoperi ca Marele Ocean nu era cu nimic diferit de el, ca de fapt, el era chiar Marele Ocean si doar visase ca este un singur val!
Stiind aceasta, a savurat joaca de-a dansul ca fiecare val, intr-o eterna, imensa Bucurie.

Lasă un comentariu